mai 27, 2008

Psihologia poporului Român (fragmente)

“Pe vecinul de lîngă tine îl vezi şi îljudeci după faptele sale şi totuşi este aşa de greu să ştii ce suflet are! Este crud şi merge la biserică; este minciunos şi pe buzele lui numai legea şi adevărul! Adeseori o viaţă întreagă trăieşti cu el alături şi tot nu ajungi să îl cunoşti sufleteşte!”      

“Dar şi religios este românul. De ochii satului însă; c-am tot din aceeaşi cauză este şi naţionalist. Cu religia merge pînă la evlavie. Se poate ca el să uite pe Dumnezeul părinţilor săi; pe Atotputernicul şi izbăvitorul…? O aşa uitare este cu neputinţă, mai ales că el nici nu a avut ocazia să înveţe cine este acest Dumnezeu. Atotputernic şi Izbăvitor! şi ce n-ai învăţat nu poţi să uiţi; acesta este un adevăr prea ştiut. Românul este religios, dar pe cîtă vreme vede pe toată lumea că este religioasă. Rar excepţii la care reliogizitatea să fie pornită din fundul inimii,  de acolo de unde porneşte şi sentimentul personalităţii…”             (capitolul “sufletul neamului românesc; calităţi bune şi defecte”) (ţin să specific că această carte a fost scrisă în jumătatea secolului XX)

“Psihologia poporului român”            Constantin Rădulescu-Motru              Bucureşti 1998

 

mai 20, 2008

Despre Dragoste

Pe la începutul apariţiei acestui blog am postat un articol despre dragoste. Interesant, frumos şi adevărat despre ce spune Biblia cu privinţă la acest sentiment, însa se pare ca oamenii vor sa cunoasca mai mult despre el, dar nu părţile pozitive, deoarece făcînd o privire de ansamblu asupra motoului de cautare google, prin care se poate găsi şi blogul meu, de cele mai multe ori se cauta dragostea ca un sentiment trecator(practic nu există zi care să nu fi fost citit acest articol). Este dureros să afirmi ca oamenii înceteză să mai creadă în dragoste şi nu cunosc adevăruldespre ea, pentru că ” dragostea nu va pieri niciodata” 1 Corinteni 13:8, si nu este trecatoare. De asemenea afirm ca dragostea nu este un sentiment trecator, ci ea “acoperă totul, crede totul, nădejduieşte totul, suferă totul” 1 Corinteni 13:7 Adevarata dragoste nu trece niciodată, ceea ce (poate) trece este pasiunea. Ar exista o ipoteză că poate oamenii caută asemea informaţii pentru a vedea ce spun ceilalţi despre acest sentiment, iar dacă găsesc că e trecătoare, atunci pot să se “dezbaiere” foarte repede de ea şi să caute un nou partener… însă ceea despre caută ei nu este dragoste ci pasiune, deoarece dragostea adevărată cum am menţionat mai sus nu va pieri nicodată.   Este foarte greu de spus de ce oamenii caută ca dragostea să treacă…

mai 14, 2008

Cum s-a desfăşurat marşul Familiei

În continuare vă propun să citiţi un articol şi să aflaţi cum a decurs marşul familieie în oraşul Chişinău, duminică în data de 11 mai. Sper foarte mult să citiţi acest articol şi să luaţi o atitudine, iar dacă sunteţi în Republica Moldova mai puteţi semna şi un act de neacceptare a proiectului de legi nedescriminare, care vine cu un atac asupra constituţiei ţării, a bisericii, şi a familiei. Vă mulţuesc mult !!! (pentru mai multă informaţie puteţi contacta: goncearvalentina@yahoo.com)

mai 10, 2008

Ce poti face miine la Marsul Familiei

De curind am aflat din presa despre parada gay si lesbienilor care va fi organizata miine dimineata la orele 11, in Piata Marii Adunari Nationale din orasul Chisinau. Chiar daca  au fost depuse multe eforturi in anii precedenti ca aceste parade sa nu fie, anul acesta ei au reusit sa obtina desfasurarea ei.  Mai multi crestini din oras vor iesi miine la marsul Familiei unde doresc sa apere moralitatea, si sa combata imoralitatea.  In continuare puteti citi 8 sfaturi practice pe care le puteti utiliza la acest mars.  

martie 26, 2008

martie 9, 2008

Быть Христианином - это…

 … когда ты не стыдишся искрене и открыто говорить о главном : о лювби радости и боли, о востребованности и равнодушии, об ожесточении сердца и прощении, о предательстве и верности, о поражении и надежде.

… когда ты не боишься начать всё с начала, восстановить разрушенные отношения, сломанную карьеру, не боищься упав, вновь переступить церковнный порог. Ты веришь в Бога -  отсюда и твоё умение неподдельно радоваться жизни. Ты любим Богом, а значит , ты богатый человек и тебе есть чем поделиться с другими.

… когда ты  свободен от успеха и потому успешен в жизни: в творчестве, карьере, семье.

… когда ты научился отдавать очередной день своей жизни и жизни близких тебе людей под защиту Божьих ангелов. Тебе не всё равно, зачем ты живёшь и как будешь умирать.

… когда ты не можешь жить без Бога. Всё это и значит быть христианином.

Игорь Малин

Журнал “Решение” № 19  2007

 

februarie 10, 2008

Adevăratul Dumnezeu!

isus.gifPe parcursul mai multor veacuri oamenii au pus la îndoială, că Isus este Dumnezeu. Însăşi fariseii care au locuit împreună cu El, nu credeau, chiar dacă Isus afirma de nenumărate ori că este Dumnezeu. 

Matei 22:41 Pe când erau strânşi la un loc Fariseii, Isus i-a întrebat:
Matei 22:42 Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?” “Al lui David”, I-au răspuns ei.
Matei 22:43 Şi Isus le-a zis: “Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, când zice:

Matei 22:44 ,Domnul a zis Domnului Meu: “Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale?

Matei 22:45 Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?”

Matei 22:46 Nimeni nu I-a putut răspunde un cuvânt. Şi, din ziua aceea, n-a îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări.
  1. Isus este Fiul lui Dumnezeu.

 Cît de uşor cădem pradă a credinţei lucrurilor neadevărate, însă nu credem în Adevărul desăvîrşit. Pe parcursul veacurilor mulţi au dus oamenii în eroare spunînd că ei sunt Hristosul…însă nici unul din ei:

2. Nu au avut profeţii despre venirea sa de la genesa pămîntului:

“Geneza 3:14 Domnul Dumnezeu a zis şarpelui: “Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieţii tale să te târăşti pe pântece, şi să mănânci ţărână

Geneza 3:15 Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.”

De la păcatul primului om a fost vestită venirea lui Hristos pe pămînt pentru ispăşirea lui(păcatului). Sămînţa este Hristos.

3. Toţi prorocii au vestit venirea Sa pe pămînt.

Isaia 53:1 Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut braţul Domnului?
Isaia 53:2 El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un Lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumuseţe, nici strălucire ca să ne atragă privirile, şi înfăţişarea Lui n-avea nimic care să ne placă.
Isaia 53:3 Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.
Isaia 53:4 Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu, şi smerit.
Isaia 53:5 Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.
Isaia 53:6 Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.
Isaia 53:7 Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie, şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.
Isaia 53:8 El a fost luat prin apăsare şi judecată; dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese şters de pe pământul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu?
Isaia 53:9 Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormântul Lui la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârşise nici o nelegiuire şi nu se găsise nici un vicleşug în gura Lui.
Isaia 53:10 Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile, şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui.
Isaia 53:11 Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu, şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.
Isaia 53:12 De aceea Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari, şi va împărţi prada cu cei puternici, pentru că S-a dat pe Sine însuşi la moarte, şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.

4.Toate profeţiile s-au îndeplinit cuvînt cu cuvînt în Noul Testamnet.

5.Avea forţă asupra : Dracilor

Marcu 5:6 Când a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s-a închinat,
Marcu 5:7 şi a strigat cu glas tare: “Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Prea Înalt? Te jur în Numele lui Dumnezeu, să nu mă chinuieşti!”
Marcu 5:8 Căci Isus îi zicea: “Duh necurat, ieşi afară din omul acesta!”
Marcu 5:9 “Care-ţi este numele?” l-a întrebat Isus. “Numele meu este ,Legiune’, a răspuns el, “pentru că suntem mulţi.”
Marcu 5:10 Şi Îl ruga stăruitor să nu-i trimită afară din ţinutul acela.
Marcu 5:11 Acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci, care păşteau.
Marcu 5:12 Şi dracii L-au rugat, şi au zis: “Trimite-ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei.”
Marcu 5:13 Isus le-a dat voie. Şi duhurile necurate au ieşit şi au intrat în porci; şi turma s-a repezit de pe râpă în mare: erau aproape două mii, şi s-au înecat în mare.
6.Avea forţă asupra bolii:
Marcu 7:31 Isus a părăsit ţinutul Tirului, şi a venit iarăşi prin Sidon la marea Galileii, trecând prin ţinutul Decapole.
Marcu 7:32 I-au adus un surd, care vorbea cu anevoie, şi L-au rugat să-Şi pună mâinile peste el.
Marcu 7:33 El l-a luat la o parte din norod, i-a pus degetele în urechi, şi i-a atins limba cu scuipatul Lui.
Marcu 7:34 Apoi, Şi-a ridicat ochii spre cer, a suspinat, şi a zis: “Efata”, adică: “Deschide-te!”
Marcu 7:35 Îndată, i s-au deschis urechile, i s-a dezlegat limba, şi a vorbit foarte desluşit.
Marcu 7:36 Isus le-a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât Îl vesteau mai mult.
Marcu 7:37 Ei erau uimiţi peste măsură de mult, şi ziceau: “Toate le face de minune; chiar şi pe surzi îi face să audă, şi pe muţi să vorbească.”
7. Avea forţă asupra naturii:
Marcu 4:37 S-a stârnit o mare furtună de vânt, care arunca valurile în corabie, aşa că mai că se umplea corabia.
Marcu 4:38 Şi El dormea la cârmă pe căpătâi. Ucenicii L-au deşteptat, şi I-au zis: “Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?”
Marcu 4:39 El S-a sculat, a certat vântul, şi a zis mării: “Taci! Fără gură!” Vântul a stat, şi s-a făcut o linişte mare.
Marcu 4:40 Apoi le-a zis: “Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?”
Marcu 4:41 I-a apucat o mare frică, şi ziceau unii către alţii: “Cine este acesta de Îl ascultă chiar şi vântul şi marea?”
Şi oare de ce să nu asculte toate acestea puteri dacă chiar Hristos le-a creat… De ce să nu acsulte creaţia de creatorul Său? Doar El poate să aibă putere peste ele. Deci cine se mai poate îndoi că Isus Hristos este adevăratul mîntuitor şi este Dumnezeu.

februarie 8, 2008

“Original” sau “contrafăcut “

“Pe voi înşivă încercaţi-vă dacă sunteţi în credinţă. Pe voi înşivă încercaţi-vă. Nu recunoaşteţi voi că Isus este în voi? Afară numai dacă sunteţi lepădaţi.”   II Corinteni 13:5

A te încerca pe tine însuţi înseamnă “a-ţi demonstra ţie însuţi”. Acest cuvînt ilustrează o examinare de sine, asemenea examinării minuţioase, la care bijuterul supune aurul. Atunci cînd dăm banii noştri pentru un lucru, vrem să fim siguri că lucrul este unul “original” şi nu doar o imitaţie, fără valoare. Falsificatorii se străduiesc din greu ca să copieze fiecare detaliu de pe banii adevăraţi, în speranţa că îi vor putea păcăli chiar şi pe experţi. Însă, totuşi, falsificarea valutei este condamnată. Petru ne raminteşte că încercările vieţii sunt pentru a ne demonstra credinţa noastră, care este “cu mult mai scumpă decît aurul” I Petru1:6,7.   Matei întreabă: “Şi ce ar folosi unui om să cîştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său” (16:26)? Deoarece cerul reprezintă un scop cu mult mai important pentru sufletele noastre nemuritoare, decît bogăţiile pămînteşti, noi ar trebui să ne asigurămcă posedăm, totuşi, “originalul!”  Trebuie să ne încredem pe deplin în “valuta”  sîngelui lui Cristos ca să plătim cu ea păcatele noastre,  în locul faptelor-  “valuta” cea falsă. “Lepădaţi” înseamnă “neacceptaţi”. Aceasta se referă la lipsa credinţei salvatoare. Matei 7:21-23 ne asigură că deşi îl numim pe Cristos “Domn” sau chiar dacă facem minuni în numele Său, totuşi putem fi descalificaţi şi lepădaţi de El! În Luca 6:46 Cristos întreabă: “De ce-Mi ziceţi “Doamne, Doamne” şi nu faceţi ce spun eu?”  

Credinţa adevăartă totdeauna va da rodul ascultării îmn viaţa persoanei care a primit “originalul”  de la Dumnezeu. Fără dovada clară a unei căutări şi împliniri permanente a voii lui Dumnezeu relatată în Cuvîntul Său, nu poţi fi sigur de starea vieţii tale spirituale.

 Care este diferenţa dintre credinţa contrafăcută şi o relaţie reală cu Domnul Isus Cristos?

“Credinţa formează viaţa creştină. Viaţa îl încearcă pe creştin. Încercările îl confirmă pe creştin. Moartea îl încoronează pe creştin.” Autor Necunoscut

februarie 4, 2008

De ce n-ai spus?

 Personaje: 2

Timp: maxim 5 min

Se emite călătoria a 2 persoane într-o  maşină. creştinul conduce maşina, iar pasagerul de lîngă el (care nu este creştin) emite că consumă băuturi alcoolice. La un moment dat propune vecinului său să bea, celălalt politicos respinge. Peste un timp oarecare se tamponează de un stîlp.  Cel necreştin moare… şi după el vine “forţa întunericului”.  Se emite de-acum iadul şi necreştinul în el mistuit de flăcări.

 De la vecinul din iad:

Mi-ai fost vecin şi cumsecade!

Nu ne-am certat nu ne-am urît

Mi-ai fost prieten chiar, ca frate,

De ce n-ai spus că sunt pierdut?

Aveam încredere în tine,

Şi nu ştiu alţi vecini la fel!

Ştiai de Dumnezeu prea bine,

De ce n-ai spus nimic de El?

Vecine bun, vecine dragă,

O vorbă doar de mi-ai fi spus,

Ce fericit aş fi în slavă,

Şi cum ţi-aş mulţumi de sus!

Dar vai! Ai stat pe-aceeaşi stradă

Şi mă ştiai că-s păcătos,

Ştiai că n-avem mîntuire,

Şi din pedeapsă nu m-ai scos!

Cînd te-am chemat la băutură,

Spuneai că eşti prea ocupat.

De ce n-ai spus atunci în faţă

Că ce făceam era păcat?

Dacă veneam tîrziu acasă,

Dădeai din din cap cînd mă vedeai,

Puteam să strig, să cînt, să urlu,

Tu tot nimica nu ziceai.

Şi cînd gîndeam: “Vecin ca tine

În toată lumea nu găsesc.

E bun, simpatic, nu se ceartă

Cu-aşa vecin să tot trăiesc!”

Ai vrut să fii doar cumsecade,

Doar respecatat şi bun vecin.

Dar tu mergeai pe calea dreaptă,

Iar eu pe drumul de venin.

Nimic acum nu mai pot face,

Primesc pedeapsa mea în iad

Dar nu uita - că sunt aicea

Că m-ai lăsat mereu să cad.

Spune de-acum la toţi să ştie

Că eşti salvat şi mîntuit!

Să nu faci cum mi-ai făcut mie:

S-ascunzi că eşti pocăit!

                  Valentin Popovici     “Poezii” 

Pentru un efect mai mare se pune muzică mai tragică.

Se cere modificată în caz de necesitate şi adaptată. Nu este una originală, ideea este preluată din surse necunoscute.

februarie 3, 2008

“ESTE VIAŢA MEA FAC CE VREAU CU EA”

De multe ori auzim de către tineri vorbind :”Este viaţa mea, sunt liber să fac tot ceea ce vreau să fac”. Se dă întrebarea dacă viaţa noastră este întradevăr a noastră .  În Cartea Genesa este scris cum a făcut Dumenzeu omul:

Geneza 1:26 Apoi Dumnezeu a zis: “Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.”
Geneza 1:27 Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.
Geneza 2:7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.
Geneza 1:28 Dumnezeu i-a binecuvântat, şi Dumnezeu le-a zis: “Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul, şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.”
  Viaţa este dată de Dumnezeu: “Geneza 2:7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.” Vedem clar descris acest lucru în Genesa, nu putem să negăm acest lucru, deci viaţa nu este a noastră ci al lui Dumnezeu.  Şi oare ce putem face cu o viaţă care nu ne aparţine?
Nu este viaţa noastră, deci nu putem să facem ce dorim cu ea.Trebuie să-i mulţumim Creatorului pentru că suntem aşa cum ne-a creat.